Data de 15 iunie a fost consacrată, începând cu anul 2006, ca Ziua mondială de luptă contra relelor tratamente asupra persoanelor vârstnice, încă nemarcată în România, în pofida importanţei şi dimensiunii în creştere a acestei realităţi a zilelor noastre. Relele tratamente asupra semenilor noştri vârstnici au dimensiuni multiple – sociale, medicale (ONU şi OMS califică abuzurile şi violenţa contra persoanelor vârstnice ca fiind o problemă de sănătate publică), etice, juridice, culturale, în ultimă instanţă politice. (...)

   Evoluţiile în cunoaşterea stroke-ului se dezvoltă astăzi prin cercetările la nivel celular şi molecular. Există o importantă relaţie între neurogeneză şi leziunea cerebrală vasculară sau non-vasculară. Datele de neurogeneză în stroke arată importanţa preocupărilor actuale cu privire la procesele de neuroplasticitate şi reabilitare neuronală. Exemplificări în acest sens aduce dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular.

   După ce a fost recent prezentată în paginile săptămânalului nostru din perspectiva chirurgilor oro-maxilo-faciali, osteonecroza de maxilar consecutivă tratamentului cu bifosfonaţi face obiectul articolului semnat de dna dr. Laura Iconaru şi dl prof. dr. Constantin Dumitrache, de la Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ Bucureşti. (...)

 

    Potenţialul rol cauzal al ateromului aortic în stroke constituie un subiect de actualitate, însă insuficient cunoscut. Implicaţiile diagnostice, prognostice şi terapeutice, precum şi posibilele noi teme de cercetare în fiziopatologia accidentului vascular cerebral sunt pe larg prezentate de dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular. (...)

   Anomaliile metabolismului glucidic sunt complicaţii frecvente ale acromegaliei şi constituie o cauză importantă de mortalitate în această afecţiune. Aspecte fiziopatologice şi terapeutice ale toleranţei la glucoză în acromegalie sunt prezentate în articolul semnat de dl prof. dr. Constantin Dumitrache şi dna dr. Irina Popescu. (...)

   Uniunea Mondială a Scriitorilor Medici (UMEM), via GEM (Groupement des Écrivains-Médecins), gazda şi organizatoarea celui de-al 55-lea Congres UMEM (Nisa, 21–25 septembrie 2011), ne trimite informaţiile necesare privind această ediţie a reuniunii anuale a medicilor scriitori. (...)

 

   Afectarea secreţiei de gonadotrofine duce la absenţa secreţiei de hormoni steroizi sexuali, ce caracterizează hipogonadismul hipogonadotrop congenital. Tabloul genetic, evaluarea clinică şi paraclinică, precum şi tratamentul acestei afecţiuni sunt prezentate de dna dr. Lavinia Vija şi dnii prof. dr. Constantin Dumitrache şi prof. dr. Jacques Young. (...)

 

   A XI-a ediţie a Congresului Naţional al Societăţii Române de Medicină Internă (SRMI) s-a desfăşurat recent la Călimăneşti-Căciulata. Una din cele mai mari şi mai vechi societăţi profesionale, SRMI – deja nonagenară, fondată în 1919 – şi-a onorat renumele şi tradiţia, ilustrate de-a lungul timpului de mari personalităţi, corifei ai acestei mari discipline, clinicieni, dascăli şi cercetători, organizând un congres pe măsură. (...)

   Infarctul cerebral acut poate complica o urgenţă cardiologică, la fel cum tulburările de ritm pot complica primele ore ale atacului cerebral. Observarea acestora şi tratarea specifică în urgenţa neurologică nu se realizează decât rareori de către neurologi, dar abordarea multidisciplinară este de o necesitate absolută. Cele mai frecvente astfel de situaţii clinice întâlnite în practică sunt: • tulburările de ritm cardiac în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale • complicaţiile neurologice ale chirurgiei cardiace • protezele valvulare şi accidentul vascular cerebral • complicaţiile neurologice ale endocarditelor infecţioase • disecţia aortică acută. Toate aceste aspecte sunt prezentate în cadrul unui amplu articol, la rubrica „Creierul vascular“ de dl acad. Constantin Popa. (...)

 

   Cancerul tiroidian este relativ rar, reprezentând 1,5% din toate neoplaziile adultului şi 3% din cele apărute la copil. Histologic, aproximativ 95% sunt carcinoame tiroidiene diferenţiate ce derivă din celulele epiteliale foliculare; acestea sunt carcinoame papilare tiroidiene şi carcinoame foliculare tiroidiene. Cancerul tiroidian diferenţiat este, în majoritatea cazurilor, curabil, având o evoluţie lentă şi se asociază cu un prognostic bun, aflăm dintr-un articol semnat de dna dr. Andreea Brehar, dl prof. dr. Constantin Dumitrache, dna dr. Diana Păun şi dna dr. Alexandra Bulgar. (...)

   Cercetările moderne au definit conceptul de boală cardiacă neurogenă (neurogenic heart disease), ce se deosebeşte din punct de vedere patogenic şi chiar clinic de boala cardiacă propriu-zisă. Delimitarea acestei entităţi în cadrul neurocardiologiei apelează astăzi la modificările metabolice cerebrale şi, desigur, la o nouă interpretare a sistemului autonom de reglare a activităţii cardiace. Despre acest subiect aflaţi din articolul de la rubrica „Creierul vascular“, semnată de dl acad. Constantin Popa.

 

   Încheiem, în acest număr, publicarea observaţiilor elaborate de Comisia de Medicina familiei din cadrul Colegiului Medicilor din România la proiectul de lege pentru aprobarea OG nr. 7/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în centrele de permanenţă. Observaţiile au fost aprobate de Consiliul Naţional al CMR. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Comisia de Medicina Familiei din cadrul Colegiului Medicilor din România a elaborat o serie de observaţii la proiectul de lege pentru aprobarea OG nr. 7/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în centrele de permanenţă. Observaţiile au fost aprobate de Consiliul Naţional al CMR.

 

     Chirurgia profilactică a arterelor mari sau reconstrucţia endovasculară

     Poate fi necesar ca un pacient cu o stenoză a arterelor mari să fie supus unui procedeu profilactic de revascularizare înainte de a suferi o intervenţie din sfera chirurgiei generale. Pentru a stabili dacă riscul de stroke perioperator al unui pacient ar fi redus printr-o procedură neurovasculară profilactică, este necesar ca riscul acesteia să fie pus în balanţă cu riscul chirurgical. Procedeul de revascularizare nu va îndepărta în întregime riscul perioperator, mai ales legat de intervenţii cardiace, deoarece există alte mecanisme potenţiale ale atacului ischemic (ateroscleroza arcului aortic). (...)

    Afecţiune cu o prevalenţă de aproximativ 6%ooo, acromegalia este definită prin excesul cronic de hormon de creştere (GH) şi insulin-like growth factor 1 (IGF1), produsă mai ales de adenoame hipofizare. Manifestările clinice se instalează lent, temporizând adesea diagnosticul, ceea ce explică frecvenţa mare a comorbidităţilor prezente încă din momentul diagnosticului. Dintre acestea, complicaţiile cardiace au fost cel mai des incriminate ca principalul factor răspunzător de reducerea speranţei de viaţă la pacienţii cu acromegalie. Mai multe detalii, într-un review realizat de dl prof. dr. Constantin Dumitrache şi dna dr. Adina Dragomir, de la Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ Bucureşti. (...)